Che a medas àteros sardos apo tentu sa possibilidade de istudiare fora de Sardigna e pro su chi pertocat a mie etotu in unu logu particulare meda: is Paisos Bascos. Istende inoghe apo connotu is usàntzias, maneras e, in particulare chie traballat pro dda contivigiare.
Bos chèrgio contare de AEK, unu assòtziu chi promovet e defensat s’impreu de s’euskara, sa limba basca, intro a su territòriu bascu e in aterue puru. Custa organizatzione, in curtzu, traballat che un’iscola. Est presente in totu su territòriu bascòfonu, is paisos Bascos, Sa Navarra e s’ala frantzesa de limba basca: Iparralde.
Deo so unu dischente de euskera intro a una de is meda iscolas de AEK, in ue sigo a fitianu su primu livellu e bos potzo contare de cantu so prejadu de custa esperièntzia. No est a istudiare sa grammàtica de una limba sceti, ma mègius puru est a dda bìvere.
A chie non connoschet sa richesa de s’euskera ddi bisòngiat una presentada pitica. Est una limba chi non tenet ligàmene cun perunu àteru còdighe linguìsticu o idioma, sende de facto isulada. Proende a fàghere unu parallelu diat èssere comente a istudiare su giaponesu imperende s’alfabetu latinu.
Est cosa chi ddi donat valore ma finas lu ponet in positzione dèbile. Difatis s’euskera, che a su sardu nostru, non bivet tempos bellos. Custa limba aici antiga e de prestìgiu patit su cunfrontu cun is àteras limbas prus fortes, s’ispanniolu e su frantzesu. AEK traballat che mètodu alternativu de amparu de sa limba, a costàgiu de sa formatzione iscolàstica fitiana.
A pustis de ses meses passados a istudiare euskara, fintzas deo oe partètzipo a una de is manifestatziones prus bellas e de importu pro sa limba basca: Sa Korrica.
Sa Korrika (“cursa” in euskera) est una manifestatzione chi ponet a pare totu su territòriu e totu sa populatzione bascofona e nono. Si espressat in una cursa chi at a incomintzare su 30 de Martzu in Otxandio, colende in totu su logu de s’Euskal Herria, e at a agabbare su 9 de Abrile in Iruñea (Pamplona). Sa manifestatzione si faghet onni duos annos sighende unu percursu de 2000 chilòmetros. Sa cursa non si firmat mai, mancu pro unu segundu, a de die e a de note.
Organizatziones, assòtzios, colletivos, partidos, sotziedades pùblicas e privadas e persones sìngulas còmporant cada chilòmetru de is 2000 totales e current pro festare sa limba issoro e pro dda promòvere a cada livellu. Note e Die is bascos current pro defensare is deretos linguìsticos finas a lòmpere a Pamplona pro sa festa finale.
Totu sa manifestatzione est organizada dae s’AEK. Su dinare gastadu est torradu a pònnere pro animare s’usu de sa limba e pro promòvere sa connoschèntzia sua.
Est de importu a cumprèndere chi gràtzias a custa faina dischentes che a mie podent pagare a prejos bassos a beru is cursos de euskera. Totu su cursu acadèmicu costat, belle che 550 èuros. Paret unu costu artu meda ma si pensamus chi s’oferta formativa est de 10 oras cada chida si cumprendet chi aici no est. Faghende una mèdia intre preju e oras de letzione su risultadu est de 1,5 èuro cada ora. Una tzifra de pagu contu a beru cara a sa cantidade de oras de letzione. E no apo naradu totu. Resessende deo a dare cara a prus de su 85% de is letziones, dia pòdere otènnere bussas de istùdiu chi podent cobèrrere finas a su 80% de su costu de su cursu intreu.
Mèrcuris 15 de Martzu cun grandu onore s’AEK m’at seletzionadu pro partetzipare a sa presentatzione ufitziale de sa Korrika. M’ant seberadu ca paris cun àteros meda tèngio sa fortuna de chistionare un’àtera limba.
Difatis, paris cun s’italianu, sa limba mia mama est su gadduresu, limbàgiu chi m’at acumpangiadu dae minore e chi tèngio semper in su coro. Pro sa presentada m’ant pedidu de chistionare, a banda su euskera, fintzas cun sa limba cosa mia; aici etotu apo pensadu chi podiat èssere ocasione de profetu pro fàghere publitzidade a sa natzione mia. Insandus apo pensadu chi sa mègius cosa pro nde giughere una parte de s’ìsula mia in Euskal Herria fiat de fàghere sa presentada in limba sarda.
Deo no isco chistionare aici bene su sardu ma so cumbintu chi s’ùnica manera pro fraigare un’unidade linguìstica e natzionale siat pro more de un’istandard linguìsticu che a sa Limba Sarda Comuna. Aici comente giai ant fatu is bascos 40 annos a oe, creo chi siat de importu màssimu pro sa limba e sa cultura nostra a nos mustrare a su mundu, e a nois etotu, che una cosa ùnica e forte. Pro custu apo detzisu de iscrìere a calicunu “amigu de pinna” e de ddi pedire agiudu pro sa bortadura in sardu de su testu.
Depo ammitere chi leghende cussas pagas rigas no apo minispretziadu in nudda su èssere “gadduresu” e antzis, apo intesu fieresa manna de is orìgines mias ca apo mustradu a su mundu bascu chi esistit una Sardigna chi traballat pro una unidade linguìstica e culturale forte e ùnica.
Immoe tocat a iscrìere sa parte prus matanosa ma netzessària.
Pretzisa devet èssere s’autocrìtica e pòngio una simple pregunta: Cando amus a cùrrere nois sardos puru pro sa limba nostra? S’ispera mia est chi una die totus amus a nos ischidare dae su sonnu linguìsticu in ue nos agatamus oe. S’ispera mia est chi una die non tropu a tesu, amus a cumprèndere su siddadu chi tenimus suta is ogros e, che a is bascos, amus a èssere capatzos de cùrrere pro 2000 chilòmetros in totu s’ìsula pro fàghere crèschere sa limba e sa cultura nostra.
Sa limba nostra si nch’est morende e nois semus galu blocados cun discussiones sena sentidu a pitzu de variedades de susu o de giosso. Nos devimus aunire e cùrrere pro sa limba nostra, ùnica, bella, sarda.
Su testu de sa manifestatzione de s’AEK:
“Sa korrika 20 ti faeddat e bolet chistionare cun tegus. Pro ti fàghere connòschere s’euskera e pro ddu fàghere imperare. In fines a poderare una limba est a traballare pro s’interesa de totus sas limbas, a favore de sa cultura universale. T’invitamus a sa festa de sa paridade de is limbas. Pro fraigare unu mundu universale. T’invitamus a t’aunire, a partetzipare, in euskera”
Est de importu mannu e bella meda custa cosa chie ses faenno in Os Paisos Bascos. Custa paraula “Sa Korrica” no est chi tenet assimbigiu ch’in “Correu”, chi beniat muntìu s’omine chi che leaìada a pè (e de cursa), sa posta dae cantu su postale tragiau dae os caddos non podiat sichire ca non be teniat caminu, fintas as biddas. Mannoi miu dda fatu po unos cantos annos, alleco dae sos primos de su noichentos. A banna sos contos, custa cursa “sa Korrika”, non pensas ca est unu fatergiu dde podere istrochere e faere in Sardinna puru, sempere po sa Limba nostra?