(Per leggere l’articolo in italiano cliccare sulla bandierina in alto)
Indipendentismu.
Un’utopia at a èssere? “s’Itàlia est una e indivisìbile”.
Comente si faghet?
Non siat a pensare a sa Còrsica comente fiat in s’agabbu de sos annos ’80.
Belle gasi li tèngio semper prus pagu istima a s’Istadu italianu.
E non ca sas polìticas de Roma, in deghinas de annos, ant anneuladu sa cussèntzia de unu pòpulu cuendeˑli s’istòria, proibendeˑli sa limba e furendeˑli su chi format s’identidade sua.
E non ca in sos annos ant impreadu, e impreant, custa terra comente muntonàrgiu,
luende logos e abenenende gente.
S’Istadu italianu, cun sos rapresentantes polìticos “sissignore” sardos, at fatu sa Sardigna pòvera
(o mègius, no l’at permissu de si fàghere rica) e, pro asseliare sas ànimas de sos abitadores suos, los at abesados a s’assistentzialismu e a s’“istatalidade”.
Nemos bogat pìulu. In s’ìnteri a fine mese bene o male bi lompent in medas.
Totu custu cheret nàrrere s’arressada controllada de unu pòpulu. De un’economia. De una mentalidade.
Sa Sardigna est paraplègica. Isterrigorgiada. Arressa.
Sos mùsculos suos ant pèrdidu sa forma issoro a fortza de non si mòvere.
Sa conca sua, a fortza de atzetare sos contos de sas carculadoras romanas, at pèrdidu s’abesu a fàghere sas ecuatziones prus elementares.
Deo, comente pessone, non potzo nàrrere de èssere italianu e, in su matessi tempus, de mi nde birgongiare, de tènnere fele pro sa malinnidade cun sa cale su sistema negat sa dinnnidade a tropu pessones. Non si podet tènnere istima pro un’Istadu chi faghet leges sena cumprèndere ite faghent sas Regiones suas chi, pro contu issoro, no ischint in cale situatzione sunt sos sìndigos chi si sunt reduidos a publicare caminos incatramados in facebook comente chi esserent trofeos, traguardos istraordinàrios e no ordinàrios.
Ma non potzo mancu nàrrere de èssere sardu e, in su matessi tempus, de mi nde birgongiare pro more de sas cundtziones de s’ìsula. Pro more de sas mìgias de pessones custrintas a prenare valìgias de fele e de tristura, e leare su caminu de su disterru. Pro more de sas infrastruturas suas. De sa classe dirigente sua.
Duncas, una Sardigna sarda, utopia est? No nd’isco. Lasso a sos filòsofos su praghere de bi pensare.
Deo prefèrgio a pensare a àteros tèrmines bellos, comente, pro nàrrere su chi at impitadu cun ànimu Gorbačëv in su ’85 cando at pronuntziadu sa paràula “Perestrojka”.
A diat àere pòdidu cussu òmine cun sa magra ruja in cherbeddos mandare a dae in antis sa revolutzione cun unu pòpulu chi li mancaiat sa cussèntza de sesi?
Dae sa risposta a custa pregonta creo chi si podat cumprèndere chi, sena ‘cultura sarda’, (istòria e limba) non b’at a pòdere èssere mai unu cambiamentu beru.
Saludi, cuncordu meda e no pagu cun cust’arrexonu! Deu nau perou, ca si depeus pigai sa responsabilidadi manna nos atrus po filus nostrus! No si dhu poreus permiti de lassai sa terra in manus allenas! Cun totu is muntronaxus industrialis e militaris anti portau sa morti, donada de maladias legias! Sa classi politiga nostra est sa ki est, una zenia de tzeraccus! Ge si nd’ant arriri ca su dinai de is tassas nostras, no si ndi ‘onant e candu si dh’onanta est a ratas! bintru in arrexonu cun calincunu sardista ki est ghetend’umbras a pitzus de Juanni Columbu, casi ca at fatu una litra de apertura a is movimentus ki fainti parti de sa domu comuna! Possibili ca no si cumprendiri ca is cosas in s’Europa funti cambiendi? In Catalunya, is partidus e movimentus indipendentistas movinti paris, in Cossiga, funti guvernendi, inoi andaus a comenti e unu tallu’e crabas! Calincunu at lassau s’unidadi cun is atrus po curri cun su PD, apustis ligiu unu post, aundi si kesciat de is politicas romanas, aundi si ‘ollit andai de custu passu? A su nai ca, tres annus a coa, fadendi sa suma de totus is votus intru’e su: Partidu sardu, Unidos, Irs, Partidu de is sardus, Progress cun Kelledha, andastis a prus de su trinta po centu! Nc’at abbisongiu de progetus e programas: tancai Quirra e nai a sa genti ca bolleus fai sa bonifica de is terrenus e furriai sa caserma de Perdas in d’uniscola ambientali a livellu europeu e mediterraneu. Teulada, bonificau e torrau a s’agricoltura, su pastoriu, su turismu, sa caserma fata a iscola alberghiera o atru! Di aici’e toti p Sant’Antoni’e Santadi. Si pentzu a su ki si porit fai in is lacus sardus, nc’at sceti de scioberai ita si ‘olliri fai! Pentzu a s’Omodeo, a Baratz…pentzu a is egs minieras, a s’arkeologìa, a su ki poreus fai in cussas terras lassadas a su sbandonu! Ndi portaus medas produtus alimentaris de su corru’e sa furca e inoi mancai disigiaus una latia, una pira o atru! Ki no s’iscugrraus seus accanta’e nci perdi lati e cardaxu!